Despre noi

Despre

VInex Odobeşti

Dealurile Odobeştilor sunt considerate arhipelagul podgoriilor româneşti.

vie-vinex-odobesti-3

Dealurile podgoriei Odobeşti dau cea mai mare producţie de vin dintre podgoriile româneşti, renumitul academician Gherasim Constantinescu spunând că „podgoria Odobeşti reprezintă inima viticulturii româneşti, ca o codană frumoasă, harnică şi bogată”. Documentar, podgoria este datată într-un zapis de cumpărătură din timpul domniei lui Eustaţie Dabija (1661-1665), deşi ea exista cu mult înainte. Marele cărturar şi domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir, notează în a sa „Descriptio Moldaviae” că, sub raportul calităţii vinului, Odobeştii ocupă loc de frunte alături de Cotnari şi Huşi.

Plaiul Şarba Odobeşti, acolo unde este aşezată Crama Şarba (a fostului dr. Blum), deţinută de compania Odobeşti Vinex, este situată pe colinele Subcarpaţilor de Curbură, cu întinderea viilor până spre pădurile Mănăstirii Crăciuna şi vârful Măgurei Odobeştilor. Excelenta expunere la soare (est – sud-est) pe care o conferă poziţia geografică, particularităţile solului şi umiditatea echilibrată fac din vinurile acestei podgorii un sublim produs al naturii şi omului. Soiurile Şarbă şi Galbenă de Odobeşti sunt soiurile reprezentative ce s-au adaptat cel mai bine pe aceste meleaguri binecuvântate.

Soi nobil de viţă de vie, Galbena de Odobeşti este o selecţie naturală, fără intervenţia omului, dăinuind pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri şi până-n vremurile noastre. Cele mai bune condiţii pedoclimatice prielnice culturii acestui soi se întâlnesc pe dealul „Şarba” aparţinător piemontului „Măgura Odobeştilor”.

Compania Odobeşti Vinex a fost înfiinţată în anul 2002, în 2005 finalizând modernizările şi retehnologizarile la standarde europene, cu o capacitate de prelucrare struguri de peste 1500 to. Mândria companiei este un beci hrubă, ce datează din sec. al XVIII-lea, complet restaurat, ce depozitează la învechit peste 2.000 HL vinuri premium, în tancuri de inox şi barrique-uri de stejar. Specialiştii companiei cultivă o suprafaţă de 65 ha vie, dintre care 35 ha au fost întinerite cu soiuri europene şi autohtone de viţă de vie din cele mai apreciate, cum ar fi: Galbenă de Odobeşti, Şarbă, Traminer, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Riesling de Rhin, Fetească Regală, Plăvaie, Mustoasă de Maderat, Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră.

imbuteliere-vinex-odobesti-2Crama poate vinifica peste  1.500 to struguri pe sezon (70% vinuri albe şi 30% vinuri roşii), cu 2 linii separate de producţie, cu fermentare controlată complet automatizată atât pentru vinurile albe cât şi pentru cele roşii.
Beciul boieresc, complet renovat,  dotat cu 20 cisterne inox de 10.000 lt./buc si cele 60 barrique-uri asigură condiţii optime pentru învechirea anumitor loturi de vin.
Linia de îmbuteliere automată, cu o capacitate de cca 1500 st de 75 cl /oră  permite îmbutelierea vinurilor la origine. Utilajul de înaltă performanţă asigură protecţia împotriva oxidării vinului în sticlă  prin eliminarea aerului din butelie înainte de turnare şi prin injectare de gaz inert înainte de dopuire.
Vinul îmbuteliat este stocat ca produs finit în depozitul modern iar cel pentru învechire se desăvârşeşte la sticlă, in barrique-uri sau in cisterne inox,  în pivniţa cramei.
Ne asumăm datoria şi cinstea de a recupera dimensiunea valorii vinului românesc, si in special al Plaiului Sarba Odobesti. De aceea, chiar şi sub semnul noului, păstrăm personalitatea fiecărui soi, tiparul ancestral.

Vinificaţia, ca ramură prelucrătoare, prin gradul mare de mecanizare şi automatizare, constituie o piaţă de desfacere pentru industriile din amonte. Vinul este un produs biologic obţinut prin fermentaţia alcoolică a mustului din struguri, care prin tăria alcoolică relativ scăzută şi prin compoziţia chimică, reprezintă băutura alcoolică cea mai sănătoasă pentru organismul uman. Plinius cel Bătrân, vorbind despre calităţile vinului, afirma că este “întăritor şi producător de sânge, întreţine sănătatea, ajută digestia, odihneşte stomacul, măreşte pofta de mâncare, alungă răceala, ajută diureza şi produce somn liniştit.” Băut cu moderaţie, vinul întăreşte vederea şi nervii, dar în cantitate prea mare acestea slăbesc. El recomandă vinul ca remediu contra otrăvirilor cu ciuperci, cucută, agonit, argint viu sau opiu, contra înţepăturilor de păianjen şi muşcăturilor de şerpi (Gotcu P., 1933, citat de Popa A.,1996).

Louis Pasteur, părintele vinificaţiei, a declarat vinul “cea mai sănătoasă şi mai nobilă dintre băuturi”, iar I.C.Teodorescu şi colab.(1966) l-au prezentat ca o “băutură aleasă, căreia omul i-a rămas fidel, folosită cu măsură, poate fi un tovarăş bun, care ajută, stimulează şi inspiră, desfată, veseleşte şi înalţă, tot aşa cum dăunează şi degradează când această măsură lipseşte, chiar şi apa cea sănătoasă băută în cantitate prea mare, devine vătămătoare”.
Vinul, consumat în cantităţi moderate în timpul meselor, este un complement alimentar, medicament şi energizant.

Vinul este folosit în gastronomie, unde, prin marea varietate se poate asocia la nenumărate preparate culinare, de la aperitiv la desert, nu ca un aliment propriu-zis ci ca un ca însoţitor. Asocierea vinurilor cu diferitele feluri de mâncare este o adevărată ştiinţă, care a creat specialişti în acest domeniu, numiţi somelieri. Compoziţia chimică a vinului, deosebit de complexă, are efecte favorabile asupra organismului. Alcoolul etilic, în cantităţi moderate, are efect energizant asupra organismului. Polifenolii din vin au acţiune antivirală, antibactericidă, rol protector împotriva aterosclerozei şi favorizează reacţiile biochimice care protejează sistemul cardiovascular. Descoperiri mai recente demonstrează că procianidinele, pe lângă efectul antioxidant şi favorizarea acţiunii vitaminei C, accelerează eliminarea colesterolului, iar resveratrolul are capacitatea de a inhiba răspândirea celulelor bolnave de cancer în alte zone (metastaza).

butoaie-vinex-odobesti-cramaPopulaţiile consumatoare de vinuri înregistrează creşteri ale longevităţii vieţii, reduceri ale mortalităţii provocate de boli ale sistemului cardiovascular şi un procent mai mic de alcoolici.
Dieta populaţiei din sudul Franţei cu alimente bogate în colesterol şi grăsimi (brânză, unt, ouă, carne) asociată cu un consum moderat de vin constituie „paradoxul francez”, unde rata afecţiunilor cardiovasculare este mult mai scăzută ca efect al consumului de vin.
Vinul este sursă de inspiraţie pentru artişti, din cele mai vechi timpuri şi până astăzi. Viţa de vie şi vinul se regăsesc în picturi rupestre, tăbliţe de lut, mozaicuri antice, pe diferite vase, în tablouri şi sculpturi celebre, poezii şi cântece. Consumul raţional de vin (Băducă Câmpeanu C., 2001) este o dovadă a gradului de civilizaţie al unei populaţii, dar pentru a putea vorbi despre un consum raţional şi civilizat de vin, el trebuie să fie consumat, cu precădere la masă, alături de mâncarea cu care se asociază în mod armonios. Vinul nu este un produs indispensabil în alimentaţie, dar este, cu certitudine, un produs care înfrumuseţează viaţa omului, pe care o însoţeşte permanent, fiind prezent la toate evenimentele importante: naştere, căsătorie, moarte, la toate aniversările, sărbătorile şi petrecerile noastre.